În București totul e cald; asfalt, ploaie, scaune, bănci, maidanezi, camerele de hotel- cu sau fără aer condiționat-, energizante, pachete de țigări, oamenii... oamenii nu sunt. Oamenii se uită ciudat la tine, pentru că dacă le ieși din tipar asta înseamnă până la urmă, că le accepți privirile idioate, nu? Hai să nu ne mai plângem, am fost destul de norocoși să ne găsim.
